Dermatita atopica

Dermatita atopica, cunoscuta si sub denumirile de eczema constitutionala sau eczema atopica, este o boala a pielii caracterizata prin prurit (mancarime) si roseata. Ea are evolutie de lunga durata (cronica) si o tendinta de a evolua in pusee.

Dermatita semnifica inflamatia pielii, iar atopia reprezinta predispozitia ereditara a unui individ de a dezvolta in cursul vietii a unor afectiuni alergice ( cum ar fi astmul bronsic, dermatita atopica, rinita si/sau conjunctivita alergica).

Simptomele  bolii difera in functie de varsta, de la o persoana la alta si se pot modifica in timp. Cel mai frecvent acestea apar inaintea varstei de 5 ani, dar exista cazuri si la adulti.

Caracteristice sunt, insa nu obligatoriu toate:

• Piele uscata
• Senzatie de mancarime a pielii
• Placi rosii, inflamate, localizate in special la nivelul zonelor de flexie (fata anterioara a articulatiei cotului, in spatele genunchiului, gat), insa poate fi afectata orice alta zona a pielii. Spre deosebire de adulti si copii (peste 2 ani), unde localizarea este cea descrisa mai sus, la sugar cel mai frecvent afectate sunt fata, scalpul si fetele anterioare ale membrelor.
• Buze uscate, rosii, crapate
• Fisuri in colturile gurii (cheilita angulara)
• Ingrosarea pielii afectate dupa un timp indelungat si daca pielea a fost scarpinata intens

Mai pot aparea:

• Zonele de piele inflamata pot deveni zemuinde, cu vezicule si/sau cruste pe suprafata
• Suprainfectia bacteriana a zonelor afectate. Aceasta este sugerata de formarea de puroi, zemuire, inrosirea si umflarea pielii din jur, precum si de agravarea leziunilor de baza.
• La femei poate aparea eczema la nivelul sanului, in jurul areolei mamare
• La sugari eczema este de regula acuta, cu leziuni zemuinde, vezicule, fisuri si cruste localizate de regula pe obraji si pe fata anterioara a membrelor. Zona scutecului de obicei nu este afectata. Sugarul se scarpina des, in special noaptea, este irascibil, plange mult, iar noaptea se trezeste de mai multe ori.
• Cearcane inchise la culoare
• Dopuri cornoase ce umplu orificiile foliculare determinand mici proeminente (umflaturi) localizate mai ales pe fata, brate sau coapse

Dermatita atopica se poate asocia cu:

• Rinita, conjunctivita sau astm alergic (aceste afectiuni pot fi prezente si la rude de gradul I )
• Alergii alimentare
• Intoleranta la hainele de lana
• Hiperlinearitate palmo-plantara (adancirea si cresterea numarului de  striuri de la nivelul palmelor si talpilor)
• Paloare faciala

Evolutia dermatitei atopice este variabila, astfel:

• In cazul sugarilor (sub 2 ani) boala se poate remite spontan sau se poate croniciza cu aparitia formei specifice copilului.
• La copii de 2-12 ani evolutia poate fi spre vindecare spontana (o mare parte se vindeca pana la varsta de 7 ani) sau spre cronicizare, cu ameliorari si pusee sezoniere.
• Dermatita atopica la adulti evolueaza de regula spre cronicizare, cu pusee de acalmie si pusee de agravare. Durata dintre pusee este variabila de la o persoana la alta, iar severitatea acestora variaza, chiar si la aceeasi persoana, de la un puseu la altul.

Nu exista teste specifice care sa puna diagnosticul. Acesta este bazat pe istoricul bolii si pe examenul fizic al pacientului.

Factori care sa ne indrume catre acest diagnostic: uscaciunea cutanata, senzatia de mancarime recurenta a pielii sau pe durate lungi de timp, caracteristicile si localizarea placilor inflamate, istoric personal sau familial de alergii.

Uneori, daca afectiunea nu se amelioreaza cu tratamentul corect, poate fi necesara fie o testare a alergiei la alimente (in cazul copiilor sub 5 ani), fie, de obicei in cazul adultilor, o biopsie cutanata (extragerea pe cale chirurgicala a unui fragment mic de piele pentru a fi studiat la microscop) cu scopul de a exclude boli cu care se aseamana.

Nu se cunoaste exact cauza bolii, insa se crede ca este consecinta mai multor factori ce actioneaza impreuna.

Un rol important il are factorul genetic si, desi nu se stie exact gena implicata, existand mai multe ipoteze, s-a dovedit ca, ereditar, pacientii cu dermatita atopica au o disfunctie la nivelul stratului superior al pielii (epidermului), disfunctie care consta intr-o cantitate scazuta de grasimi.

Epidermul  este prima bariera de protectie impotriva factorilor agresivi din mediul inconjurator. In cazul in care aceasta bariera nu este intacta, exista posibilitatea ca toti acesti factori sa penetreze declansand cascada inflamatorie.

Se poate spune ca pielea este ca un zid de aparare format din celule dispuse asemeni caramizilor, iar lipidele (grasimile) reprezinta mortarul. Daca mortarul lipseste, factorii agresivi externi pot penetra cu usurinta zidul protector.

• Bacteriile, virusurile sau fungii (ciupercile)
• Poluantii (inclusiv fumul de tigara)
• Praful
• Apa
• Sapunul, detergentii
• Unele ingrediente din parfumuri si cosmetice

In majoritatea cazurilor boala nu este determinata de consumul anumitor alimente si  nu este imbunatatita si nici prevenita de excluderea lor.

Exista insa si exceptii, la unii copii, sub 5 ani, cu forma severa: dermatita poate persista (dar nu este cauzata) datorita anumitor alergeni alimentari (lapte, oua, alune, nuci, soia, grau, peste, fructe de mare). Totusi, boala  poate coexista cu alergia la aceste alimente, fara a exista o corelatie intre ele (nu se influenteaza una pe cealalta). Acest lucru trebuie cunoscut mai ales de mame, atunci cand incep diversificarea sugarilor dignosticati cu dermatita atopica.

Prezenta dermatitei atopice nu presupune obligatoriu aparitia alergiei alimentare!

Diversificarea se va face conform indicatiilor pediatrului si NU trebuie evitate alimentele mai sus mentionate decat daca a aparut o reactie catalogata de catre un medic avizat ca fiind alergica, altfel copilul poate dezvolta deficite nutritionale.

O reactie  alergica la un aliment apare de obicei imediat dupa consumul acestuia (pana in 30 de minute) si se poate manifesta fie ca o eruptie pe toata pielea (urticarie), fie ca edematierea importanta (umflarea) anumitor zone ale corpului (buze, urechi, etc). Daca o astfel de reactie apare trebuie sa va adresati imediat unui serviciu de urgenta si ulterior unui medic alergolog.

Trebuie stiut ca  este vorba despre o boala cronica care evolueaza in pusee, cu alternanta perioadelor de agravare cu cele fara simptome. Unele persoane pot sa nu aiba semne ale bolii timp de multi ani.

Simptomele pot fi controlate prin diferite metode de la masuri generale de ingrijire zilnica pana la tratament medicamentos.

Abordarea terapeutica este axata pe doua directii: tratarea simptomelor din puseu si prevenirea reaparitiei acestuia.

In pusee pot fi folositi corticosteriozi, atat creme cat si pastile, unguente mai noi de tipul celor cu tacrolimus sau pimecrolimus si fototerapia, iar daca mancarimea este foarte intensa se pot asocia antihistaminice orale. Medicul decide tratamentul optim in functie de severitatea simptomelor.

Pentru prevenirea reaparitiei simptomelor trebuie urmate (toata viata) o serie de masuri generale simple de ingrijire zilnica.

1. Sa elimine factorii care inrautatesc eczema:

• Caldura, transpiratia, uscaciunea extrema
• Stresul emotional, anxietatea
• Expunerea la anumite substante chimice cu ar fi substante din produsele de curatat de menaj, sapunuri, detergenti, parfumuri, cosmetice
• Expunerea la praf, nisip, fum de tigara, lana

2. Sa foloseasca creme emoliente (se reface astfel „ mortarul” pielii)
3. Sa foloseasca sapunuri fara detergent
4. Sa nu se scarpine! In cazul copiilor sa aiba unghiile foarte scurt taiate astfel incat sa nu se zgarie daca cumva se scarpina.